Poezia lui Mircea Vaida –Voevod are acel farmec al unicităţii,superbie specifică doar marilor poeţi care trec prin timp şi curente literare fără ca acestea să le deturneze destinul.
Liric ca toţi poeţii ardeleni, instrumentarul şi recuzita sa poetică,mai rafinată şi subtilă cu fiecare nou volum, e legată de locurile natale, de Bradul unde s-a născut şi a copilărit, de moţii lui Horea şi Avram Iancu,de Gorunul(arbore totemic ca şi la Blaga) şi fânul cosit pe dealurile copilăriei,de basmele şi legendele pe care le-a cunoscut încă de timpuriu:” În sat la noi, în poală de păduri /am învăţat cântări de vrăjitoare./Am folosit trifoi, frunză de brusturi,/ căţei de usturoi/ brăţări de lut /şi de strigoi–alungătoare.” Amintirile cele mai plăcute şi cu efect regenerator,de asemenea,îi sunt legate de Ţara Zarandului cu Dealul Cucului şi Gura Ruzii sau de Codrii Ţebei cu Gorunul lui Horea:amintiri rămân/ din vechi obârşii. Descendenţa sa nobiliară pe care a trebuit s-o ascundă atâtea decenii nu l-a ajutat ci mai mult l-a încurcat în viaţa socială.Poate de aceea a îmbrăţişat scrisul, în special poezia,ca semn al celor aleşi pe care doar eternitatea îi răsplăteşte pe deplin. Temele şi motivele poetice sunt în mare parte aceleaşi, începând cu Cenuşa verde,volumul de debut, până la recentul volum editat, cu un titlu incitant,Praful de pe tobă,apărut la Editura Risoprint,Cluj-Napoca,2019. Din punct de vedere estetic evoluţia sa este ascendentă dezvoltându-se pe linia unui lirism obiectiv rafinat-livresc,a unui intelectualism ce aminteşte de poezia clasică germană. Dacă la începuturile sale poetice cenuşa era un simbol al arderii şi purificării deopotrivă,ajuns la vârsta senectuţii poetul trăieşte sentimentul zădărniciei,în vecinătatea morţii şi al unui destin neîmplinit încă,fiindcă:” laba destinuluiurs/,mi-a răvăşit faţa încât semăn /cu un urcior spart, de lut/, din care mi-a curs, ceas cu ceas/, toată viaţa”. Neasemuit de frumoase sunt poemele închinate mamei şi tatălui, condamnat la ani grei de ocnă şi Canal, pentru” vina” de a fi fiul unuia din cei care au înfăptuit Marea Unire de la 1Decembrie 1918. Lăsăm in grija cititorilor plăcerea de a le descoperi!
Ion Todor în Alba Iulia Cultural, An V, nr.16, 2020.
Comentarii recente