„Citind recenta carte a lui Mircea Vaida te simți mereu îmbăiat în istorie, în frământările, problemele și nu în ultimul rând, în iluziile și fantasmele ei. Cu toate acestea Corinda nu este un roman istoric (…) Simpla înșirare a câtorva din personajele cărții ne poate demonstra că Mircea Vaida, deși aplică procedee din cele mai moderne în arta compoziției și narațiunii epice, se dovedește și un excelent portretist, dar și în acest domeniu nu în sens tradițional ci, colorându-le cu nimbul poetic al contemporaneității. Corinda este o carte greu de prezentat în câteva pagini, oricât de concentrate, fiindcă înfățișează o lume aproape virgină ca investigație, o primă epopee din istoria trăită și transfigurată, a dramaticei Transilvanii milenare.”

(Ion Lungu, România literară, 8.09.1988)